web analytics
Participanți la un atelier de Comunicare Nonviolentă jucând cu carduri de emoții și nevoi, în jurul unor mese

„Nu fă nimic din ce nu e joacă” zicea Marshall Rosenberg.

Prima oară când am citit acest citat, un zâmbet mare mi s-a așternut pe chip (căci joaca este o nevoie care îmi place să mi-o împlinesc), iar sprâncenele mi s-au ridicat muuuuult în sus a uimire, întrebându-mă: Oare ce voia să zică autorul?

Rosenberg nu se referea la neseriozitate, ci la faptul că tot ceea ce facem ar trebui să vină din bucuria pură de a contribui la viață, și nu din obligație, vinovăție, datorie sau frică de pedeapsă. Și cum e să facem lucrurile cu … energia jocului? Copiii se joacă dedicați, cu seriozitate, dar și cu o bucurie imensă. Rosenberg credea că și acțiunile noastre zilnice (inclusiv treaba la serviciu sau treburile casnice) pot avea această energie dacă înțelegem ce nevoie profundă ne împlinim prin ele.

Când vine vorba de jocuri și carduri, facilitatorii de Comunicare Nonviolentă au preferințele lor, în funcție de experiențele sale și de ceea ce este specific în modul propriu de a împărtăși CNV. Unii folosesc carduri cu cuvinte, alții preferă carduri cu imagini sau carduri metaforice. Alți facilitatori aduc creativitatea și nota lor personală inclusiv în cardurile pe care le folosesc, creând propriile lor seturi de carduri. Poate nu știați că în comunitatea trainerilor și facilitatorilor de CNV din România, avem și creatori de jocuri.

Lansăm azi o serie de articole prin care vom explora câteva dintre jocurile cu carduri ale facilitatorilor și trainerilor de CNV din România (și poate nu numai), precum și a poveștilor din spatele creării lor.

„Oamenii învață cel mai repede prin șoc sau prin joc” ne zice Nadia Comanici, facilitator de Comunicare Nonviolentă, creator a două jocuri cu emoții și nevoi.

Lăcrămioara: Dragă Nadia, recunosc că sprâncenele mele s-au ridicat tare mult în sus când te-am auzit spunând „Oamenii învață cel mai repede prin șoc sau prin joc”. E un joc fain de cuvinte șoc-joc, jonglând doar cu o literă, dar trecând de șocul jocului de cuvinte, te rog explică mai mult.

Nadia: Oamenii învață cel mai repede prin șoc sau prin joc. Șocul vine de multe ori la pachet cu durere și tumult interior. Dar cum ar fi dacă ai putea descoperi aceleași lucruri mai ușor, fără presiune, fără „trebuie” și cu mai puțină durere? Jocul are multe avantaje. Când te joci, lași așteptările și presiunea de pe umeri. La fel ca un copil, îți dai voie să încerci, să experimentezi, să greșești și să te ridici chiar și după ce cazi. Pentru că renunți la miză. Nu mai este despre a performa, ci despre a trăi experiența și a te bucura de ceea ce este în prezent, cu curiozitate și entuziasm. Prin joc te poți detașa un pic, astfel încât să nu mai fii în emoții atât de intense, ci să explorezi o situație de la o distanță care este confortabilă pentru tine, observând ce este important și, în același timp, rămânând prezent în proces.

Lăcrămioara: Am vazut că ai fost foarte preocupată în ultimile luni să aduci „pe lume” două jocuri: „Magie prin Empatie” și „Connect-360”. Cum ți-a venit ideea acestor jocuri?

Nadia: Primul joc, „Magie prin Empatie”, a venit foarte firesc, pentru că am vrut să aduc mai multă joacă în ceea ce fac, fiind pasionată de boardgames de peste 20 de ani și având o colecție de peste 100 de jocuri de societate. Hai să îți zic mai multe!

„Magie prin Empatie” aduce o abundență în vocabularul cu termeni despre emoții și nevoi și conține 16 moduri de joc, plus încă 4 bonus.

Am pornit de la propriile mele provocări, care m-au adus spre CNV: faptul că nu știam să-mi numesc emoțiile și nu eram conștientă de nevoile mele.

Cutia jocului Magie prin Empatie și carduri ilustrate cu emoții și nevoi așezate pe masă

Astfel am creat un joc care aduce o abundență a vocabularului: 160 de carduri ilustrate cu emoții și 130 de carduri ilustrate cu nevoi, pentru ca fiecare să aleagă cu ce rezonează. În același timp, am mai fost inspirată de ceva ce mă pasiona mult: non-sentimentele. Colecționasem 86 de astfel de cuvinte și aveam niște carduri simple pe care le foloseam la ateliere, cu câte un non-sentiment pe față și, pe spate, traduceri în posibile emoții și nevoi.

Apoi m-am tot gândit la mai multe variante de joc și am ajuns la 16 moduri de joc: unele amuzante și simple, precum mimă cu emoții/nevoi sau un fel de păcălici, până la variante de joc mai profunde, despre intensități diferite ale emoțiilor și traduceri din non-sentimente în emoții și nevoi reale.

Avem jocuri cu emoții

„Memorie emoțională” este un joc care poate fi jucat cu copii de la 6 ani, adolescenți, adulți și chiar și cu părinți. Eu l-am jucat inclusiv cu mama mea, în etapa de testare. Este un joc foarte simplu și destul de familiar pentru mulți oameni, pentru că posibil să fi jucat ceva similar.

Este acel joc de memorie, în care ai carduri cu fața în jos și trebuie să le întorci câte 2, pe rând, astfel încât să găsești perechile. Cam asta se întâmplă și în jocul „Memorie emoțională”: luăm câte două emoții din fiecare categorie: două din furie, două din bucurie, două din tristețe, două din frică … și așa mai departe, în total, avem 28 de cărți, pentru că sunt 14 categorii principale. Le amestecăm bine și le punem cu fața în jos. Apoi, fiecare jucător întoarce câte două cărți, încercând să facă perechi.

Ce este diferit față de un joc de Memory normal este că, atunci când găsești o pereche, ai ocazia să împărtășești o situație în care ai simțit acea emoție. Astfel, poți descoperi și despre tine, dar și despre alții ce simt ei în anumite contexte: când le este frică, ce îi întristează, ce îi bucură, ce le dă curaj și ce le aduce iubire în viața lor. Pe mine acest joc m-a adus mai aproape de mine și de mama mea, pentru că am descoperit de ce îi este ei teamă, iar ea a descoperit ce mă întristează uneori pe mine și, la fel, ce mă bucură. Poți afla mai multe despre „Memorie Emoțională” de aici – https://youtu.be/YrgQNsSTxsM

„Termometrul emoțiilor” e un alt joc original care a venit din faptul că fiecare om are intensități diferite pentru emoțiile sale. Poate unii avem impresia că trecem de la 0 la 100% cu anumite emoții. De exemplu, cu furia: suntem liniștiți și, deodată, ne enervăm brusc. Pare că totul e instant. Însă, în realitate, se întâmplă ceva care poate ne irită ușor, dar ignorăm. Poate ceva ne deranjează, dar ignorăm și asta, o băgăm sub preș. Și, la un moment dat, se adună atât de multe încât răbufnim. Avem impresia că atunci s-a întâmplat ceva, însă, în realitate, au fost multe momente și înainte, doar că le-am ignorat.

Acesta este „Termometrul emoțiilor”: jocul prin care poți să descoperi intensitățile emoțiilor tale, astfel încât să devii mai conștient mai repede și să nu mai ajungi să răbufnești. Să te prinzi, poate, când în corp apare o tensiune, când poate te comporți într-un fel care îți spune deja: „Ceva se întâmplă în mine.” Deja niște nevoi sunt împlinite, iar emoțiile, aceste beculețe de pe bordul mașinii noastre, care ne spun că rezervoarele sunt mai pline sau mai goale, adică nevoile sunt mai împlinite sau mai neîmplinite, se aprind și te anunță că niște rezervoare încep să fie goale. Poate este un moment bun să te oprești, să îți dai o pauză și să faci ceva pentru acele nevoi. Pentru că nu se aprind „beculețele” degeaba. În felul acesta, nu doar că nu mai ajungi să răbufnești atât de des sau atât de intens, ci ești mult mai conștient și mai prezent în viața ta. Evident, poți folosi „Termometrul emoțiilor” și pentru emoții plăcute, pentru bucurie, de exemplu, pentru calm sau pentru orice categorie dintre cele 14 care există în „Magie prin Empatie”. Mai multe detalii despre „Termometrul Emoțiilor” în acest video: https://youtu.be/M5SYPCr3kvU

Avem și jocuri cu nevoi

Unele jocuri îți arată legăturile dintre nevoi, cum se influențează unele pe altele, cum este, de exemplu, „Arborele nevoilor”. Alte jocuri sunt tot din sfera mimei sau a descrierii nevoii.

„Detectorul de nevoi” este un joc foarte, foarte distractiv. Tragi o carte din teancul de carrduri cu nevoi, fără să o vezi, o pui pe frunte, iar ceilalți îți vor da indicii, astfel încât să ghicești nevoia. Doar că fiecare card cu nevoi are două părți. Practic, sunt două imagini: jumătate din card este cu o imagine pentru nevoia împlinită, cu fundal albastru-turcoaz, iar cealaltă jumătate a cardului este portocalie, reprezentând nevoia neîmplinită. Astfel, cei care văd cardul îți vor da indicii de genul: „Această nevoie îmi este împlinită atunci când…”, dacă partea de sus a cardului, așa cum l-ai pus pe frunte, este cu imaginea pentru nevoia împlinită. Și, evident, invers, dacă imaginea este pentru nevoia neîmplinită: „Această nevoie nu îmi este împlinită atunci când…”.

Pentru fiecare indiciu ai două încercări. Dacă nu ghicești, următorul jucător îți va da alt indiciu și încerci din nou. Și nu îți face griji: nu se așteaptă nimeni să știi pe de rost toate cuvintele de pe carduri. Vei avea în cutie și 8 palete cu emoții și nevoi, un ajutor vizual care conține 160 de emoții, 130 de nevoi și 86 de non-sentimente, astfel încât să îți fie mai ușor să identifici și să numești nevoia respectivă. Poți vedea un video explicativ pentru „Detectorul de Nevoi” aici – https://youtu.be/FkCBz-75Ku8

„Îmblânzirea șacalului” este unul dintre jocurile specifice pentru Comunicarea Nonviolentă.

Din cardurile cu non-sentiment, care au ilustrații cu șacali, fiecare jucător va alege, pe rând, câte un card și va fi povestitor. Ca povestitor, împărtășești o situație în care a spus acel cuvânt. De exemplu: „Mă simt judecat”, „Mă simt criticat”, „Mă simt păcălit”. Ceilalți jucători primesc cărți cu emoții și cu nevoi.

Nu este neapărat nevoie să folosim toate cele 160 de carduri cu emoții și 130 de carduri cu nevoi; putem folosi doar setul restrâns, de câte 50 din fiecare, astfel încât să fie mai ușor de identificat și de numit emoțiile și nevoile. Povestitorul împărtășeșțe o situație, iar ceilalți jucători ascultă și încearcă să ghicească, din cărțile din mână, care s-ar potrivi: oare ce simțea, de fapt, povestitorul și ce nevoie avea?

Apoi pun cărțile pe masă. Se face un teanc cu emoțiile, cu fața în jos, și unul cu nevoile, iar povestitorul ia pe rând aceste carduri. Mai întâi trece prin emoții și alege cu care rămâne: „Asta așa e, mă simțeam surprins, dar nu mă simțeam trist. De fapt, am simțit frică.” Și așa mai departe. La fel se întâmplă și pentru nevoi. Evident, poate folosi ca inspirație și ce este pe spatele cardului, inclusiv paleta cu emoții și nevoi, astfel încât povestitorul își face o traducere a acelui non-sentiment în emoții și nevoi reale. Iar apoi, din acest spațiul al conexiunii cu sine, poate să se gândească la ce ar vrea să facă diferit, cu mai multă iubire și grijă față de sine și față de cei din jur.

Lăcrămioara: Am văzut că ai niște carduri de joc și în limba engleză. Sunt mai multe variante?

Nadia: Am creat prima dată jocul „Magie prin Empatie” în limba română. Dar participând la evenimente internaționale de CNV, mi-am dat seama că îl pot juca cu prea puțini oameni, întrucât română nu e o limbă de circulație internațională. Așa că … am lucrat la o traducere în limba engleză, am primit feedback de la vorbitori nativi de limba engleză, care știu și CNV (!) și astfel, varianta în limba engleză a jocului (Magic with Empathy) va fi gata chiar anul acesta, în octombrie.

Dacă știi să joci X și 0, știi să joci „Connect-360”.

Lăcrămioara: Am văzut și chiar am jucat un alt joc creat de tine: „Connect-360”. Povestește-ne puțin și despre el, te rog.

Nadia: Este un joc fără text, care poate fi jucat și de copii, și de adolescenți, adulți, chiar și cu bunici. Este foarte energizant și antrenant. Conține 72 de carduri unice, iar pe fiecare card există o nevoie, o emoție și o culoare. Avem câte șase variante din fiecare. Ca emoții, sunt tristețe, frică, furie, surpriză, dezgust și bucurie. Fiecare emoție este reprezentată de o girafă, colorată diferit. Iar girafa se gândește la ceva, adică la nevoile sale: fie la nevoia de somn, cea de protecție, de iubire, de apartenență, de creativitate sau de sens. Astfel, avem șase emoții și șase nevoi, iar ca fundaluri avem galben, portocaliu, albastru, verde, roz și gri.

Carduri ilustrate cu girafe reprezentând emoții și nevoi, din jocul Connect-360, așezate pe masă și ținute în mână

Dacă știi să joci X și 0, știi să joci și acest joc. Se așează pe masă 9 cărți, cu fața în sus, pe 3 linii și 3 coloane.

Connect-360 are 3 moduri de joc, dintre care primul, se numește „Stai la coadă” și este un joc introductiv, care te ajută să te obișnuiești cu cardurile și cu dinamica jocului. În această variantă de joc, fiecare jucător primește 4 cărți în mână și pe rând, fiecare încearcă să pună o carte peste cărțile de pe masă, astfel încât să conecteze o linie, o coloană sau o diagonală cu ceva comun: fie aceeași emoție, fie aceeași nevoie, fie aceeași culoare. Când conectezi ceva, spui ce ai conectat. Astfel, măcar numești 6 emoții și devii conștient de 6 nevoi. Iar dacă nu ai ce pune, tragi o carte. Câștigă primul jucător care termină cărțile din mână.

„Care pe care” este un alt mod de joc care are reguli similare, doar că este mult mai dinamic, pentru că nu se mai pun cărți pe rând, ci pur și simplu, dacă ai ce conecta, pui pe masă cartea.

Poți descoperi mai multe despre Connect-360 de aici: https://youtu.be/yfXkaQks7TI

Turneul de lansare

Lăcrămioara: Te-am auzit povestind despre un turneu de lansare și promovare a jocurilor. Povestește-ne puțin și despre el, te rog.

Nadia: Da, iar turneul meu poartă și un nume: „Magie prin Empatie conectează România”. M-am gândit să creez și contexte în care lumea să vadă „Magie prin Empatie” sau „Connect-360” în acțiune, să le testeze și să descopere modurile diferite în care pot fi folosite. La final de august am dat startul turneului și am început cu Brașov, orașul meu natal. Participanții sunt atât adulți, cât și copii, și au parte de aproape două ore și jumătate de joacă, conectare și voie bună, explorând pe rând non-sentimentele, emoțiile și nevoile. Fiecare întâlnire se încheie cu o tombolă, unde pot câștiga magneței, mousePad-uri sau chiar unul dintre cele două jocuri, „Connect-360” și „Magie prin Empatie”. De asemenea, jocurile sunt disponibile pentru cumpărare chiar în locul în care ne întâlnim. Astfel, participanții pot pleca acasă cu propriile exemplare de jocuri, gata să ducă mai departe conversațiile despre emoții și nevoi alături de familie, prieteni sau colegi.

Lăcrămioara: Concret, când și pe unde va ajunge turneul ?

Nadia: În luna septembrie, turneul ajunge în Iași, București, Târgu Mureș și Cluj-Napoca. La Iași și București nu va fi vorba doar despre lansarea jocurilor, ci despre o Săptămână a Empatiei, unde vor avea loc mai multe întâlniri, inclusiv seri de joc, o lansare de carte (la Iași) și evenimente dedicate jocurilor „Magie prin Empatie” și „Connect-360”. În octombrie și noiembrie, turneul se va extinde și în Timișoara, Arad, Oradea, Suceava și Craiova. Toate detaliile despre evenimente se găsesc pe site-ul meu www.nadiacomanici.ro, unde lumea se poate înscrie gratuit. Mă ajută tare mult înscrierile, pentru predictibilitate și pentru a asigura confortul celor prezenți (să avem scaune suficiente). Așadar, cine crede că i-ar plăcea să fie acolo, este așteptat cu drag de mine. Dacă cineva nu are rabdare până turneul ajunge în orașul său (sau poate că nu ajunge), poate comanda jocurile și online, de aici:

Lăcrămioara: Mulțumim, Nadia, pentru cadourile pe care le aduci în lume și pentru faptul că fiecare ocazie din turneu este o ocazie și pentru comunitatea de Comunicare Nonviolentă de a se întâlni, conecta și susține. Mult succes!


Succes tuturor la explorat lumea interioară, cu bucurie, curiozitate și deschidere! Și dacă se poate, să fie mai ales prin joacă …. Cum zicea și Marshall Rosenberg: „nu fă nimic din ce nu e joacă”.

Articol scris de Lăcrămioara Ocunschi, membru în consiliul Asociatiei pentru Comunicare Nonviolentă, trainer în proces de certificare internatională CNVC.

Categories:

No responses yet

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *